‘Vasile Alecsandri’ Casa Memorială – Mircești

Casa memorială a fost construit de poetul Vasile Alecsandri în 1867, după design-ul lui este la 4 km de Roman – Iasi si Roman – Suceava autostrăzi. Poetul e vor de la 1885 poetul a plecat de la Mircești, casa Academiei române, cu toate bunurile sale, inclusiv biblioteca și unele manuscrise cu autograf. Cât de târziu, în 1914 Academiei române intră în posesia casei de facto și de a se numi un custode al averii. Prin urmare, din 1914 până în 1944 acest memorial și casa de cultură a fost deschis pentru public. Acest muzeu este văzut ca primul literare casa memorială din România, chiar dacă neoficial.

În timpul al doilea război mondial clădirea și bunurile lui au suferit mult, au nevoie de restaurare. Cât de târziu, în 1955, clădirea și-a recăpătat statutul său ca un muzeu, iar la 9 iunie 1957 este inaugurat ca un depozit de memorie culturală. În 1987, expoziția permanentă a fost reconstruit în conformitate cu noua tehnice moderne standarde. În 1992 expoziția permanentă a fost restaurat și și-a reorganizat, în timp ce în 1993 a fost redeschis pentru public. Acordul vizează doar cinci camere și un coridor (holul de la intrare, sala de biliard, Mary ‘ s room, sufragerie, dormitor, camera de lucru), restul de hale fiind improprii pentru asta.

Expoziția permanentă cronologic reconstituie etapele de Vasile Alecsandri viata si momente legate de activitatea sa literară. Acolo sunt expuse: părinților portrete, cei din familie, la Iași și Paris studii, debut literar, activitatea de dramaturg, participarea la evenimentelor de la 1848 și Unirea perioadă. Următoarea cameră este dedicat timp de poezii lirice și societatea Junimea, al cărui președinte de onoare a fost , la munca glorificarea luptei pentru independență, precum și marile piese istorice. Relația lui cu poetul Fr. Mistral este menționat și lui Montpellier, premiul pentru „Cântec pentru latină Stoc’. Sufragerie prezintă prieteni apropiați ai poetului, personalități marcante ale culturii românești: C. Negri, M. Eminescu, C. Negruzzi, T. Maiorescu, M. Kogălniceanu, Ion Ghica, A. Hurmuzachi, Jacob Negruzzi precum și soția și fiica.

Vizitatorul admira portrete de C. D. Stahl, N. Livaditti, Costache Agafitei, Victor Mihăilescu-Craiu, Traian Mocanu, Ioan Georgescu, precum și gravuri de epocă, fotocopii susceptibile de a recrea real Mircești atmosfera. Windows afișează primele ediții ale operelor sale cu autograf de poet: ‘Baladele Populare ale Românilor, București, 1866; ‘Balade et chants populaires’, Paris, 1856; Teatru de Repertoriu’. Iași, 1852; Un Țăran Nuntă, Iași, 1848; ‘Sat Îmbrățișări’, București, 1863; ‘Cântece Lirice’, Paris, 1853; ‘Prințul Despot’, București, 1880; ‘Ovidiu’, București, 1890, un.s.o.; poetul e acte și documente, manuscrise, scrisori, precum și obiecte de biblioteca, biroul, masa de sufragerie, fotolii, covoare, perdele, diplomat portbagaj, bicornous, sezlonguri, cartoane, un turc canapea, un ventilator, o țeavă, un microscop, albume, medalii, insigne, etc. Toate autentice exponate aduce la viata magia atmosfera în care el a scris lucrările sale : ‘Prințul Despot’, Horatio’, Legende’, ‘Padurea Rosie’, etc.

În curtea casei memoriale este mausoleul ridicat de Academia română, unde poetul e sicriu se află și oasele părinților săi. Grădina este plină de secole vechi de stejar copaci, minunate plante și alei.

Bojdeuca lui Ion Creangă

Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău, in orasul Iasi, primul muzeu literar memorial din România este unul din cele 12 obiective face Iași Muzeul Literaturii române. Surprinzător, aspect de vechi, județul Iași, la 1 kilometru distanță de Piața Unirii (centrul orașului), abrupte de relief (alternând între deal și vale amintind de obicei spațială română teoretizat de români, poet și filozof Lucian Blaga) dă impresia de a fi într-un îndepărtat sat. Acolo a trăit Ion Creangă (1837 – 1889), cel mai mare, cel mai celebru și iubit de români povestitor, din anul 1872 la 31 decembrie 1889. Acolo a întâlnit și împrietenit cu Mihai Eminescu (1850 – 1889), cel mai mare poet român.

A fost acolo că Ion Creangă a scris întreaga operă: poveștile, povestirile și amintirile din copilărie. Casa aia cu nume de Ion Creangă-o colibă – pare să fi venit dintr-un basm. În mod natural, s-a păstrat până astăzi în aceeași formă a avut între anii 1872 și 1889. Este o casă cu două camere mici, cu un nord prispă, în cazul în care ușa de la intrare este și un popular loggia, în mare măsură, deschis la orizontul de est sprijinit de către Ciric si Sorogari dealuri.

Două ferestre (în formă de cruce), pe de o parte a usii de la intrare și cealaltă. Cu acoperiș de șindrilă (brad mic scânduri gresie) este dat viață prin două elemente simbolice: hornul prin care fumul iese și luminator, un fel de fantezie ochi prin care această creatură ciudată respiră. Cabana a fost deschis pentru public pe data de 15 aprilie 1918, fiind primul muzeu literar memorial din România. Cu toate acestea, casa cea mică a fost vizitat din 1890, imediat după moartea scriitorului, de către elevi, studenți, profesori și jurnaliști. De la inaugurare și până astăzi, casa și muzeul au fost restaurate și reorganizată de mai multe ori. Cea de-a doua restaurare, după 1918 una, a avut loc între 1933 și 1934.

Între 1965 și 1968, secțiunea de documente din colibă care s-au alăturat lui Ion Creangă, muzeul de la biserica Golia din Iasi. Un documentar expoziția a fost organizată cu privire la viața și opera lui Ion Creangă în colibă. O camera single inclus obiecte memoriale. Între 1984 și 1989 bojdeuca lui Ion Creangă a suferit lucrări complexe de teren consolidare, amenajarea unui amfiteatru în aer liber, având 250 de locuri, ridicând-o clădire specială concepută pentru a adăposti documentar expoziție pentru Viața și Operele lui Creangă și coliba bibliotecă, camere auxiliare, depozit, camera de supraveghere, restaurare și reorganizare opere de Ion Creangă hut muzeu. De asemenea, de această dată au luat în considerare autentice de întreținere a acestei excepționale casa. În interior sunt expuse în cele două camere și în verandă numai obiecte aparținând scriitorului și a familiei sale.
Colecția de obiecte memoriale originale – s-au găsit în colibă – este deosebit de prețioase:

un portret în ulei pictat de V. Musnetanu, în 1889 – anul de la moartea scriitorului.
același pictor V. Musnetanu a pictat un portret în ulei de Tinca Vartic, care a fost trăit cu Ion Creangă în colibă;
nu este încă disponibil pe dispozitiv de sablare, stilou si calimara folosite de Ion Creangă să scrie lucrarea sa;
ceasul și cutie de tutun sunt alte două memorial obiecte simbolice;
în colibă există românești autentice, covoare din lână, vopsite în culori naturale;
cuptor – ca un element central al casei înconjurat de obiecte folosite în secolul al 19-lea bucătărie: masa rotundă din lemn, linguri, farfurii, oale, etc.

În noua clădire, inaugurate la 11 iunie 1989, sunt expuse cărți, fotografii și documente ce ilustrează viața lui Ion Creangă: elev, părinte și profesor, precum și scriitor:

‘Bucoavna’ – unul dintre primele grunduri;
scriitorul e fotografia originală;
cărți care au aparținut lui Ion Creangă ‘seminarist’;
original școală cărți creat de Ion Creangă;
colecția de revizuire a ‘Literar de Discuții’, 1867 – 1889 unde Ion Creangă a publicat lucrările sale;
colectia de documente originale de la scriitorul strămoșii lui;
colectia de documente originale ale lui Mihai Eminescu tatăl;
publicații, clienți, probleme legate de Ion Creangă viața și lucrări;

‘Ion Creangă’ hut organizează, anual, patru sărbători tradiționale:

2 ianuarie – ziua scriitorului de înmormântare;
1 Martie – ziua de naștere a lui Ion Creangă;
14-15 aprilie – Hut Zile – de ani de la inaugurarea primului muzeu literar memorial din România;
31 decembrie – zi de la moartea scriitorului – ‘Colinde de Craciun la Cabana’.

‘Ion Creangă’ societății literare adună tinerii creatori din Iasi si din restul tarii; se întâlnesc duminică la fiecare două săptămâni și au publicat volumul Povești din Colibă’, Editura Junimea, 1996, cu câștigătorii ‘Ion Creangă’ concurs național de opere literare – „Povestiri”. Ion Creangă hut este cel mai vizitat muzeu din Iași, și este luat în grijă de către două de limba și literatura română profesori (unul este membru al Uniunii Scriitorilor, cercetător în Ion Creangă e viata), trei supraveghetori și un casier. Ion Creangă hut a reprezentat mult timp un simbol. De multe ori vine de autentic imaginea tipic romanesc valorile tradiționale. Acesta oferă posibilitatea de a cunoaște o excepțională român creator, un autentic român de interne, un geniu (Ion Creangă) – a identificat cu însăși poporul român în momentele cele mai glorioase ale creativității.

„Vasile Pogor” Casa

‘Vasile Pogor’ Casa este sediul central al muzeului de literatura română modernă și contemporană, în special în perioada marilor clasici, a societății literare ‘Junimea’. Casa a fost construită în 1850 de către înaltul oficial, Vasile Pogor, împreună cu soția sa Zoe. Această dată este scris pe o piatră hexagonală găsit după săpăturile efectuate pentru restaurare, în cazul în care literele Chirilice legenda spune: ‘V. Pogor 1850 și soția sa Zoe’. Clădirea are o bogată istorie lungă conectat la Iasi viața culturală ca este un loc unde intelectualitatea orașului obișnuiau să se întâlnească, la sediul central al societății literare ‘Junimea’ (1863) și de revizuire pentru Discuții Literare’ (1867). Printre personalitățile celebre care au folosit pentru a participa la Junimea societate ne reamintim mai întâi pe cei cinci fondatori: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P. P. Carp, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi, apoi Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Ion Slavici, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, A. D. Xenopol, N. Gane, un.s.o.

Muzeul a fost inaugurat la 26 decembrie 1972. Muzeul în sine este alcătuit din douăsprezece camere ale expoziției permanente și o clădire alăturată inaugurat în 1994, ar trebui să protejeze intrarea la Casa Pogor catacombe, restaurat între anii 1993 și 1994. Acestea cuprind coridoare cu două etaje ramificații (datând din secolele 18 si 19). Aici a funcționat așa-numitul club cultural ‘Junimea’, care găzduiește activitățile organizate de Iași, Muzeul Literaturii române: conferințe în timpul serilor de revizuire ‘Literar Dacia’ (reeditat de Iași Muzeul Literaturii române), societatea literară ‘Junimea’, workshop-uri, aniversări, comemorări din românia personalități culturale, întâlniri cu români sau străini, scriitori, prezentări de carte și recenzii literare lansarea, spectacole de muzică, expoziții de artă inaugurări.

Vasile Pogor a vândut clădirea și parcul înconjurător Mariei Moruzzi Cuza, mama viitorului istoric Gh. I. Brătianu (fiul prim-ministrul I. I. C. Brătianu, producatorul de la Marea Unire din State românești după primul război mondial și discipol al lui N. Iorga). După 1906 casa a suferit unele modificări. După al doilea război mondial clădirea a funcționat ca sediu pentru diverse institutii, apoi a fost restaurat pentru a găzdui Muzeul Literaturii.

Prima parte a muzeului abordează personalități din cele două mari proprietari de casa: Vasile Pogor, Junimea membru și Gh. Brătianu, istoric și politician. Apoi, există ilustrare de începuturile moderne ale literaturii române. Printre exponate prețioase amintim: ‘Cronica din moldova Țară de Nicolae Costin, copiat de Al. Beldiman, 1825; ‘Heniada’ de Voltaire, traducere de Vasile Pogor (înaltul oficial), București, 1838; ‘Gramatica’ de I. Vacarescu, Viena, 1787; ‘Noroc ‘ Pion’ traducere de Lazăr Asachi (tatăl savantului Gh. Asachi), Iași, 1816.

Prezentare de revoluționar și unionist de vârstă, pentru Literare Dacia’ (1840), personalități și opere literare referitoare la grupul menționat de revizuire. Exponate prețioase: C. Negruzzi, ‘Aprod Purice’, Iași, 1837; ‘Maria Tudor” și „Angelo, tiranul din Padova’ de Victor Hugo, traduse de C. Negruzzi, Iași, 1837; ‘Almanack de Învățare și de Sărbătoare’ de M. Kogalniceanu, Berlin, 1854; ‘Cronica moldovei Țării, Iași, 1845 – 1852.

„Junimea” societate; momentul de fondator, pentru Prelegeri Populare’, revista ‘Literar de Discuții’, Junimea scriitori, opere. Exponate prețioase: ‘Literar de Discuții’, primul an, 1867 – 1868; ‘Critici’ de T. Maiorescu, București, 1874 (exemplarul a aparținut Junimea membru-Lea. Burada); ‘Literar de Discuții’, nr. 4/70, 5/76, 7/75, 7/78 (marcând debutul de mare Junimea membrii Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici); ‘poezii’, de Mihai Eminescu (prima ediție, București, 1884).

Sala ‘Junimea’ reconstituie Junimea atmosfera de la vârsta de întâlniri în casa lui V. Pogor, între 1863 și 1885 și afișează originale de epocă, obiecte care fac parte din Junimea membri: T. Maiorescu, Iacob Negruzzi, I. M. Melik, Nicolae Culianu, Duiliu Zamfirescu. Trebuie să menționăm: tapiserie din secolul al 19-lea, a făcut la Viena, ‘Steinway pentru pian, oglindă de cristal din secolul al 19-lea aparținând lui I. L. Caragiale.

Ultima secțiune a muzeului este dedicată literaturii române din Basarabia și Bucovina, apoi cea contemporană, reprezentată din punct de vedere iconografic, cu rare probleme, manuscrise originale și obiecte aparținând scriitorilor. Din 1994, clădirea muzeului a fost în curs de restaurare. Expoziția permanentă va suferi o nouă reorganizare, iar muzeul va reintra în Iași muzeul circuitul de prin 1998.